Hrănirea
Scena 1. Cadru familial – o familie formată din mai multe persoane, mai mulţi copii (fraţi, surori), un copil nou născut, părinţii.
Fraţii şi surorile mai mari primesc responsabilitatea de a se îngriji de copilul nou născut pentru perioada în care părinţi vor fi plecaţi de acasă.
Părinţii pleacă.
Scena 2. Copiii îşi văd fiecare de treaba lor (se joacă, învaţă, spală vase, etc.). Copilul cel mic doarme liniştit.
La un moment dat cel mic se trezeşte şi începe să plângă (plâns de copil înregistrat).
Atenţia fraţilor este captată, fiecare încetează să se ocupe de propriile activităţi şi se îndreaptă spre pătuţul celui mic.
Scena 3. Fraţii strânşi în jurul pătuţului din care plânge micuţul.
Fiecare încearcă să liniştească pe copilaş cu: vorbe bune, legănat, jucării, cântece de leagăn, etc.
Degeaba, plânsul continuă.
Scena 4. Cuiva îi vine ideea că probabil, copilului îi este foame şi trebuie hrănit.
Îi aduc pe rând mâncare:
Exasperaţi, alţii încearcă să-i ofere bomboane, ciocolată, cafea, bere, numai să tacă odată.
Ceilalţi îi oferă flori, flori şi fructe artificiale.
Scena 5. Tocmai când se gândesc să-i dea un somnifer să tacă, apare mama (părinţii). Ea aduce imediat hrana corespunzătoare (o sticlă cu biberon plină cu lapte) şi bebeluşul tace.
No tags for this post.