Ghid pentru programul de sărbători
11 octombrie 2015
Idei pentru sfarsit de trimestru
11 octombrie 2015

Cum să laşi o amprentă care este greu de şters

I TIN Cum sa lasi.doc
I TIN Cum sa lasi.doc
I-TIN-Cum-sa-lasi.doc
204.0 KiB
137 Downloads
Details

Cum să laşi o amprentă care este greu de şters

 

Materiale pregătite de Cătălin Bărbulescu

Director Departamenul Tineret, Conferinţa Muntenia

 

Introducere pentru diriginţi

 

Tony Campolo, un vorbitor popular şi profesor la Eastern College, a spus odată:

 

„Dacă pierdem această generaţie de tineri, nu va fi din cauză că i-am provocat prea mult, ci din cauză că i-am provocat prea puţin.”

 

Poate că dintre toate roadele Duhului Sfânt, bunătatea şi facerea de bine reclamă acţiuni şi nu vorbe. Experienţa a arătat că tinerii sunt atraşi de acţiuni şi mai puţin de discuţii interminabile. Vă propunem ca pe parcursul acestui trimestru să îi echipăm pe tineri pentru slujire. Fiecare întâlnire va propune aspecte practice legate de experimentarea teoriei discutate.

 

Aceste studii vor fi un succes doar dacă îi vor duce pe tineri mai departe de cunoaştere şi îi vor motiva să facă cu adevărat o diferenţă în viaţa celor din jurul lor. Iată câteva idei prin care poţi face ca acest lucru  să se întâmple:

 

  1. Gândeşte-te la modul în care te-a motivat, te-a echipat şi te-a folosit Dumnezeu în lucrare. Gândeşte-te la lucrurile pentru care ai pasiune în lucrarea ta curentă. Atunci când îi înveţi pe tineri, foloseşte exemple din propria ta viaţă, pentru a putea să dai ştafeta lucrării către noua generaţie. Şi, ca întotdeauna, citeşte afirmaţia de scop a fiecărei lecţii şi apoi „ţine-te de lecţie.” Vino mai întâi înaintea lui Dumnezeu pentru a găsi versetele biblice şi propriile tale idei pentru a putea să transmiţi mesajul. Apoi, vino înapoi la sugestia noastră şi foloseşte-o ca resursă. Nu te simţi obligat să foloseşti totul. Alege aşa cum te călăuzeşte Duhul.

 

  1. Planifică activităţi care să le dea tinerilor tăi oportunităţi pentru a aplica lecţiile. De exemplu, planifică un „act de bunătate” ca urmare a lecţiei doi. Tinerii ar putea să viziteze aziluri de bătrâni, să ajute o persoană în vârstă cu treburile casnice, să ducă mâncare la săraci sau să dea jucării copiilor care nu au resurse materiale. Poţi să foloseşti aceste studii ca şi pregătire pentru o călătorie misionară, în proiecte de evanghelizare. Dacă predai această serie de studii, dar nu vei oferi tinerilor oportunităţi pentru a le aplica, ai putea să naşti în ei mai degrabă vinovăţie decât pasiune. Caută împreună cu ceilalţi lideri să faceţi brainstorming pentru idei specifice sau pentru proiecte specifice pe care aţi putea să le planificaţi ca şi grup.

 

  1. Planifică în avans, pentru a avea studenţi şi tineri care să împărtăşească lucrări în care ei au fost implicaţi. Atunci când tinerii aud persoane de vârsta lor care împărtăşesc în fiecare săptămână bucuria lor de a fi implicaţi în diverse lucrări şi proiecte de slujire, ceva se aprinde în mintea lor: „Hei, nu e doar pentru adulţi. Este pentru mine!”

 

  1. Adaptează lecţiile la tinerii tăi şi la cultura voastră. Numai tu ştii ce îi va motiva cel mai eficient şi îi va pregăti cel mai bine pe tinerii tăi pentru lucrare în comunitatea din care faceţi parte. Aşa că roagă-te şi gândeşte-te la fiecare sesiune având grupul ţintă în minte. Aceste sesiuni nu sunt decât o pistă pe care să poţi alerga, nu destinaţia ta finală.

 

Secretul 1 – Prindeţi viziunea

 

SCOP

La sfârşitul acestei sesiuni, vreau să îi văd pe tinerii mei având pasiune şi planificând să facă o diferenţă în lumea lor.

 

Ilustraţie

 

Gândiţi-vă în felul acesta. Este anul 3000 d.H., peste 1000 de ani, şi mergeţi pe o stradă de aur în cer. Observaţi că toată lumea dă mâna cu un om care merge înspre voi şi îi auziţi pe oameni şoptind, „Este Apostolul.” Vă căutaţi cu înfrigurare cuvintele, în timp ce vă întindeţi mâna şi spuneţi: „Sunteţi apostolul Pavel, nu-i aşa, tipul care şi-a riscat viaţa pentru a întoarce primul secol pe dos şi care a scris majoritatea cărţilor din Noul Testament.”

Pavel răspunde: „Desigur, însă avem cu toţii o poveste pe care să o spunem. Ce ai făcut cu timpul tău de pe pământ?”

 

Voi răspundeţi: „Nu am avut prea mult timp pentru lucrare pentru că am jucat fotbal! Eram cel mai bun jucător din liceu, cel mai tare din colegiu şi cel mai bun jucător profesionist care a trăit vreodată. Să mă fi văzut cum aruncam mingea aia!”

Pavel răspunde: „Ce era fotbalul?”

Explicaţi: „Fotbalul era acel sport fain în care echipa ta încearcă să ducă o minge peste linia echipei adverse.”

Pavel răspunde cu nedumerire: „Lasă-mă să înţeleg bine. Ai fost un  creştin care ştiai de aceste străzi de aur din paradis, şi ţi-ai petrecut toate zilele preocupat de faptul de a trece o minge peste o linie? De ce nu ţi-ai folosit faima pentru a-i direcţiona pe oameni spre cer?”

Spuneţi: „ Nu înţelegi. Mii de fani mă considerau eroul lor. Ei se uitau la meciurile mele de la TV şi citeau despre mine în toate revistele. Şi …”

Pavel vă opreşte: „Ştiu, ştiu. Însă această răsplată a durat doar în timpul scurtei tale vieţi de pe pământ? Ce anume ai făcut, care să aibă efect în eternitate?”

 

Chestionar cu privire la „eternitate”:

 

  • Care sunt câteva lucruri pentru care oamenii trăiesc şi care nu vor dura mai mult decât această viaţă?
  • Enumeră câteva dintre lucrurile pe care oamenii le fac aici şi pe care le vor lua cu ei dincolo?
  • Dacă la noapte ar trebui să te muţi în cer, care dintre activităţile de aici le-ai continua acolo?

 

Mesaj spiritual

Citeşte Coloseni 1:28.29

 

Găsiţi răspunsul la următoarele întrebări:

 

Ce vă uimeşte la această misiune? _________________________________________

 

Se referea aceasta la un impact doar asupra a unu sau doi oameni în timpul vieţii sale? _____________________________________________________________________

 

Ce fel de efort a depus el în misiunea lui? _____________________________________________________________________

 

Ilustraţie:

Un om lucra ca şi conducător al interviurilor pentru obţinerea slujbelor într-o mare companie. Metoda sa era intrigantă. Un pretendent intra pe uşă şi cel care conducea interviul îi cerea să se aşeze. Apoi el îl făcea pe pretendent să se simtă foarte confortabil, servindu-l cu sucuri, râzând şi pălăvrăgind. Însă, apoi, deodată, se apleca înspre acesta şi îl întreba: „Care este scopul tău în viaţă?” El făcea aşa ceva pentru că descoperise că oamenii care ştiau în ce direcţie merg în viaţă erau mai buni lucrători pentru compania lor.

Aşa că într-o zi se afla la interviu cu un ins, făcându-l să se simtă relaxat şi dintr-o dată a sărit cu întrebarea lui: „Care este scopul tău în viaţă?” Fără să ezite, omul i-a răspuns: „Să merg în cer şi să iau cât mai mulţi oameni cu mine!” (auzit de la Josh McDowell)

 

Temă de casă:

 

Rugaţi pe tineri ca fiecare să îşi scrie motivul (motivele) pentru care cred că rolul lor este unic în lume.

Secretul 2 – Totul porneşte de la tine

 

Versete biblice: Marcu 12: 41-44

Scop

Acest studiu le va arăta tinerilor tăi că Dumnezeu este mai puţin interesat de ceea ce dau ei, ci este interesat de motivul pentru care ei dau. Ei vor fi de asemenea provocaţi să aleagă o modalitate în care să poată da ceva lui Dumnezeu în această săptămână.

 

Starter – dă de la tine

Împarte-i pe tineri în patru echipe adverse. În acest joc fiecare va trebui să completeze propoziţia „vă vom da ….” şi vor da lucrul pe care l-au menţionat pentru o altă echipă. Spre exemplu: „vă dăm o monedă”. Ei trebuie să completeze propoziţia doar cu lucruri pe care le pot da efectiv în acel moment. Poate fi vorba de o carte, de o privire ciudată, de o îmbrăţişare. Echipele sunt eliminate dacă nu se pot gândi la un lucru nou pentru 10 secunde, sau dacă repetă un cuvânt spus de echipa respectivă mai înainte, sau de către o altă echipă. Dacă se prelungeşte prea mult, redu timpul de gândire la cinci secunde. Câştigă echipa care rămâne ultima – cea care nu a fost eliminată.

 

Legătură cu ziua de azi – o poveste despre dăruire

Citeşte istorisirea de mai jos, despre unii care au dăruit. Foloseşte întrebările de la sfârşit pentru a provoca pe tinerii tăi să caute motivele pe care le-au avut aceşti oameni pentru a da.

 

Într-o duminică dimineaţa, un tânăr pe nume Pasha a venit la biserică şi a împărtăşit cu cei de acolo un proiect misionar de evanghelizare la care urma să ia parte în vară. El urma să plece într-un alt oraş pentru a ajuta la pornirea unui program pentru copii, care urma să le dea acestora ocazia de a Îl împărtăşi pe Hristos cu familiile din care făceau parte. El nu a cerut bani, deşi avea nevoie de ei. El a cerut doar bisericii să se roage pentru el.

În duminica următoare, chiar înainte să înceapă programul de dimineaţă la biserică, un tânăr (Sergy) a venit la Pasha. El i-a spus că vorbisee cu grupul său mic de studiu ce anume urma să facă Pasha. Când ei au început să se roage pentru el, au simţit cum Dumnezeu îi provoca să îl sprijine pe acesta din punct de vedere financiar. Devreme ce erau toţi studenţi sau elevi, nu puteau să dea prea mulţi bani, însă s-au angajat să dea a cincisprezecea parte din venitul lor. Erau 10 persoane. Pasha a fost realmente atins de generozitatea lor.

Mai târziu, în timpul serviciului bisericesc, un om pe nume Dima, care deţinea o fabrică, fiind foarte bogat, a ieşit în faţă şi a spus înaintea întregii biserici: „În această săptămână am decis că să îl finanţez personal pe Pasha pentru această misiune. Pasha, aş vrea să îţi fac această donaţie.” În faţa bisericii, el i-a întins lui Pasha un plic care era în mod evident plin cu bani. Pasha i-a mulţumit şi s-a simţit cu adevărat binecuvântat.

Când Pasha s-a dus acasă şi a deschis plicul plin cu bani, acesta era într-adevăr plin cu bani, însă doar cu bancnote mici, aşa că suma întrecea doar puţin ceea ce doreau să dea cei din grupul de studiu.

După ce le-ai citit această povestire, pune următoarele întrebări:

  1. De ce credeţi că Sergy şi prietenii lui au făcut ce au făcut?
  2. De ce credeţi că a făcut Dima ceea ce a făcut?
  3. Pe o scară de la cel mai mic la cel mai mare, care a fost mărimea reală a fiecărui dar primit?
  4. Dima a dat mai mulţi bani, însă care anume dar credeţi că a fost cu adevărat cel mai mare?

 

Asigură-te că subliniezi cele două diferenţe – Sergy şi prietenii săi s-au sacrificat pentru a da nişte bani, şi au făcut-o într-un mod plin de umilinţă, în privat – nu ca şi Dima care a venit în public şi care nu a sacrificat nimic. Observaţi de asemenea că Pasha probabil nu avea să îi cunoască niciodată pe ceilalţi nouă tineri din grupul lui Sergy.

 

Studiu biblic

În funcţie de mărimea grupului, cere-le tinerilor să formeze grupe de câte 4, până la 10 persoane fiecare. Ai nevoie de cel puţin două echipe, însă poţi să faci cât de multe echipe doreşti.

 

Instruieşte grupele să îşi deschidă Bibliile la Marcu 12: 41-44 şi să citească împreună cu toată echipa pasajul respectiv. Spune-le apoi că au cinci sau zece minute pentru a realiza o scenetă de unu sau două minute, bazată pe întâmplarea din Biblie. Ei pot să joace povestea în mod literal, să o modernizeze, să o transforme într-un muzical, să o facă sub forma unui show televizat – oricum este bine. Mergi de la un grup la altul şi oferă-le ajutorul, dacă au nevoie de el.

 

Când timpul s-a scurs, cere-le tuturor să vină la un loc, pentru a putea urmări scenetele. Încurajează-i pe toţi, indiferent de cât de slabă a fost sceneta grupului respectiv.

 

Pune apoi grupului următoarele întrebări, în legătură cu pasajul pe care l-au citit:

  • De ce a dat văduva tot ce avea ea?
  • Pe o scară de la cel mai mic la cel mai mare, care a fost mărimea darului pe care ea l-a făcut?
  • Ai fi făcut şi tu acelaşi lucru?
  • Ce ne învaţă Isus, pe noi şi pe ucenicii Săi, în acest pasaj?

 

Aplicare – Darul meu pentru Dumnezeu

Cere grupului să împărtăşească unele modalităţi concrete, altele decât acelea de a da bani, prin care adolescenţii pot să dăruiască lui Dumnezeu. Unele idei pot include – faptul de a te împrieteni cu o persoană singuratică, faptul de a te oferi voluntar ca să slujeşti la şcoala de sabat, faptul de a face curat prin casă, fără să te aştepţi la laude din partea părinţilor.

 

După ce tinerii au sugerat câteva idei, oferă-le câteva coli. Cere-le să scrie ceea ce ar dori în mod personal să Îi dea lui Dumnezeu în săptămâna care va veni. Ceea ce vor scrie va rămâne doar între ei şi Dumnezeu – nu vei vrea ca ei să devină ca şi Dima din povestea noastră.

 

Încheie cu rugăciune, cerându-I lui Dumnezeu să vă dea tuturor curajul de a vă îndeplini angajamentul de a Îi da ceva.

Secretul 3 – Multiplică slujirea

 

SCOP: Tinerii creştini sunt bombardaţi cu chemări de a evita anumite acţiuni. Prea puţin frecvent sunt încurajaţi să exploreze căile prin care creştinii pot face bine celor aflaţi în nevoie. Acestea sunt căile prin care ei arată altora realitatea credinţei lor. Această lecţie descoperă căi prin care tinerii îşi vor întări credinţa într-un mod practic.

 

INTRODUCERE: Spune-le tinerilor să-şi imagineze că au fost numiţi într-o zi preşedintele României. Ei au dobândit astfel puterea de a face tot felul de lucruri. Pune-i pe tineri să se gândească ce ar face dacă ar avea această putere. Unii ar putea să vină cu idei prostuţe şi egoiste, unii ar putea veni cu idei pozitive. Trebuie însă ca toţi tinerii să se gândească să-şi folosească puterea pusă la dispoziţia lor pentru ceva. Arată în avans grupului că urmează să discutaţi cum anume vor folosi puterea pe care ei o au acum la dispoziţie.

 

UNU: Începe prin a le da tinerilor o altă situaţie la care să se gândească. Să presupunem că se uită pe fereastra din camera părinţilor şi observă afară cum o bătrânică este atacată pe trotuar de cineva. Cere-le tinerilor să evalueze răspunsurile următoare la această situaţie. 1-iau o cameră video şi înregistrez atacul. 2-mă duc să alerg. 3-dau fuga afară şi încep să strig . 4-anunţ poliţia şi urmăresc ce se întâmplă. 5-trag perdelele şi mă uit la televizor. 6-mă duc să iau repede trusa de prim ajutor.7-îi chem pe vecini. 8-îi comand câinelui meu ”prinde hoţu”. 9-Îl urmăresc pe atacator de la distanţă pentru a-i ajuta pe poliţişti. 10-încerc să-l atac pe cel ce a atacat-o pe bătrânică. Pune-i pe tineri să evalueze fiecare răspuns cu ”A” pentru cel mai bun, ”B” pentru bun, ”C” pentru acceptabil, ”D” pentru slăbuţ, ”F” pentru total greşit. Caută să vezi împreună cu ei de ce au evaluat fiecare răspuns în felul respectiv.

 

DOI: Citiţi Proverbe 3: 27-28. Cere-le tinerilor să spună care este, conform acestor versete, responsabilitatea unui creştin? Discutaţi implicaţiile ideii biblice că a face bine atunci când avem ocazia este o datorie şi o responsabilitate a fiecărui creştin. Citeşte apoi pilda samariteanului milostiv (Luca 10: 25-37) pentru a da un exemplu de dragoste creştină în acţiune.

 

TREI: Pune-i pe tineri să discute validitatea următoarelor răspunsuri la întrebarea ”dacă ai cunoaşte situaţia unei familii înfrigurate şi flămânde, când anume ai avea responsabilitatea de a face ceva?” 1-când se află în faţa uşii mele. 2-când sunt în stradă. 3-când se află aproape de moarte. 4-când se află în acelaşi oraş cu mine. 5-când sunt în judeţ cu mine. 6-când sunt în aceeaşi ţară cu mine. 7-când vin să-mi ceară ajutorul. 8-când aflu despre situaţia respectivă. 9-când devin adult. 10-când este vorba de familia mea. 11-numai atunci când nu este vina lor. Ajută-i pe tineri să înţeleagă că obligaţia noastră de a ajuta pe cei în nevoie este una globală. Discutaţi căi prin care ei pot ajuta pe cineva căruia îi este foame sau frig, într-o ţară îndepărtată.

 

PATRU: Prezintă-le următoarele lucruri pe care ei sunt în putere să le dea încă de pe acum.  Discutaţi căi practice prin care fiecare dintre acestea pot fi realizate: 1-să spui un cuvânt bun. 2-să exprimi gratitudine. 3-să asculţi. 4-să ajuţi. 5-să împărtăşeşti ceva. 6-să încurajezi. 7-să dai ceva. 8-să-ţi pese. Încurajează-i să se gândească la modalităţi practice prin care pot face aceste lucruri acasă, la şcoală sau la biserică.

CINCI: Pune tinerilor următoarea întrebare: Ce diferenţă va aduce în vieţile noastre faptul de a realiza că vom da socoteală de ceea ce vom eşua în a face, la fel cum vom da socoteală de ceea ce vom face bine?

 

ÎNCHEIERE: Provoacă-i pe tineri să-şi pună credinţa în practică într-un mod simplu, însă cu putere. Putem să dăm mâncare celor care sunt înfometaţi, la fel cum putem să investim viaţa noastră în cei care sunt flămânzi după acceptare şi bunătate. Putem arăta mulţumire părinţilor, profesorilor şi prietenilor. Putem să slujim în moduri simple, făcând curat la biserică, sau ajutând un frate sau o soră care are probleme. Putem să scriem o scrisoare sau să dăm un telefon care va însenina ziua de naştere a unui bunic de-al nostru. Ajută-i pe tineri să descopere lucruri practice pe care le pot face chiar aici, chiar acum.

 

BONUS: Stabiliţi o zi pentru a pune în practică una dintre ideile practice menţionate în timpul discuţiei, cum ar fi să faceţi curat în biserică, să faceţi şi să duceţi mâncare unei văduve, sau alte proiecte. Odată ce tinerii vor experimenta satisfacţia care vine din acest fel de slujire, vor dori mai mult.

Secretul 4 – Încurajează creativitatea

 

Scop:  Prea de multe ori, noi, liderii de tineret vrem idei despre jocuri şi alte activităţi dinamice pentru tinerii noştri. Lucrul de care avem însă cu adevărat nevoie sunt idei despre slujirea creştină practică. Prea mult din timpul nostru este folosit pentru a-i distra pe tineri. Suntem chemaţi pentru a-i motiva la slujire creştină. Foloseşte acest studiu ca pe o provocare pentru tinerii tăi la slujire.

 

Introducere: Adu la întâlnire câteva numere ale ziarului local ca ei să poată identifica nevoi ale zonei în care locuiţi. Împarte-i în grupe mici şi dă fiecărui grup câteva ziare. Spune-le membrilor fiecărui grup să caute articole care prezintă vreo nevoie a colectivităţii locale. Fiecare grup trebuie să-şi aleagă unul dintre acele articole. Provoacă fiecare grup să identifice nevoia prezentată în acel articol, să se gândească la posibilele soluţii şi resurse necesare pentru a întâmpina acea nevoie şi să se decidă asupra unei modalităţi specifice de a rezolva acea nevoie. Fiecare grup trebuie să prezinte strategia sa întregii asistenţe. Grupul mare de tineri va evalua fiecare prezentare de strategie.

 

Unu: Întreabă-i pe tineri dacă cred că adulţii consideră că tinerilor le lipsesc cunoştinţele şi experienţa necesară pentru a împlini nevoile altora. Întreabă-i apoi dacă ei cred că le lipsesc cunoştinţele şi experienţa. Întreabă-i de asemeni dacă ei cred că tinerii nu sunt consultaţi şi folosiţi mai intens în a-i ajuta pe alţii.

 

Doi: Împarte sala în două şi pune-i pe tineri să meargă în partea dreaptă dacă sunt de acord cu afirmaţiile următoare şi în partea stângă dacă nu sunt de acord cu ele.

  1. Tinerii trebuie să se gândească la ei înainte de a se gândi la alţii.
  2. Tinerii sunt neputincioşi în a face din lumea aceasta un loc mai bun pentru a trăi.
  3. Dacă tinerii ar fi plătiţi bine, i-ar ajuta pe săraci, pe cei flămânzi, sau pe cei fără cămin.
  4. Slujindu-i pe alţii prin muncă voluntară este un lucru care îi ajută pe tineri să devină adulţi mai buni.
  5. Tinerii au nevoie mai degrabă să fie întreţinuţi de biserică decât să fie provocaţi să îi slujească pe alţii.
  6. Dacă tineri vor să fie asemenea lui Isus, trebuie doar să îi slujească pe alţii în Numele Său.

Dacă toată lumea cade de acord la o afirmaţie, treci la următoarea. Dacă părerile sunt împărţite, lasă-i pe tineri să discute opiniile lor.

 

Trei:  Pune-i pe tineri să completeze următoarea afirmaţie: ”Cel mai mare obstacol care stă în calea tinerilor, împiedicându-i să-i slujească pe alţii în Numele lui Isus este „……………………………………………………………………………………..” Continuă cu o discuţie despre cum pot fi date la o parte aceste obstacole.

 

Patru: Pune-i pe tineri să aleagă următoarele idei despre slujire care îi vor entuziasma cel mai mult dacă li s-ar oferi ca slujbă în biserică:

  1. Plecarea într-o călătorie misionară într-o altă ţară sau regiune apropiată.
  2. Lucrul în orfelinat două seri pe săptămână.
  3. Vizitarea bătrânilor în fiecare sâmbătă seara.
  4. Făcut pachete cu hrană pentru săraci.
  5. Organizarea unei colecte pentru ajutorarea tinerilor fără cămin.
  6. Lucrul trei ore pe săptămână într-o cantină care serveşte mâncare pentru săraci.
  7. Făcut curăţenie în casele celor bătrâni odată pe săptămână.
  8. Planificarea unei petreceri pentru tineri retardaţi mintal.

Fă-le de înţeles tinerilor că sunt liberi să adauge orice alt proiect de slujire la care se pot gândi.

 

Cinci: Împărţiţi-vă în grupe mici şi pune pe fiecare grup să citească următoarele pasaje şi să scrie pe o foaie de hârtie ceea ce învaţă despre slujire: Habacuc 1:2-5, Psalmul 34:14, Matei 5:16, Filipeni 2:4, Matei 16:26, Matei 25:34-40, Luca 6:35, 1 Corinteni 9:19, 1 Timotei 6:18-19, Iacov 2:17, 1 Petru 2:12.

 

Încheiere: Evanghelia este mai mult decât pocăinţă pretinsă fiecărui individ şi credinţa într-Un Mântuitor înviat care poate ierta păcatele. Evanghelia urmăreşte de asemeni să aibă un impact asupra societăţii. Creştinii trebuie să ia atitudine împotriva nedreptăţii economice, să se ridice împotriva păcatului. Păcatul nu afectează doar individul, societatea trebuie de asemeni să fie salvată de rezultatele păcatului. Creştinii trebuie să lucreze pentru binele întregii omeniri (Tit 2:7, 3:8). Încheie citind Matei 25:31-46.

 

Bonus: Alege o nevoie care a fost identificată la începutul întâlnirii şi fă din ea un proiect al grupului vostru.

 
Secretul 5 – Alăturaţi-vă unei conspiraţii a bunătăţii

 

INTRODUCERE

 

Cineva a spus odată că sunt trei feluri de oameni în lume – cei care fac lucrurile să se întâmple, cei care se uită cum se întâmplă lucrurile şi cei care se întreabă ce s-a întâmplat!

 

Din păcate, majoritatea tinerilor se găsesc în ultimele două categorii. Cel mai mare scop al lor este să treacă prin fiecare zi de şcoală fără să o dea în bară şi fără să se facă de ruşine. Căutând cu disperare să se potrivească, ei urmează, în loc să conducă. În loc să stea în picioare pentru ceva, ei cad la orice.

 

 

ILUSTRAŢIE: Steve Sjogren (pronunţat „show’grin”) a fost un pastor frustrat. El lucra din greu în lucrarea sa, vorbind zi după zi oamenilor despre dragostea lui Dumnezeu şi viziunea sa pentru începerea unei biserici. Însă oamenii nu păreau să fie interesaţi. 97% din cei mai mult de 1000 de oameni cu care a vorbit l-au respins. Asta înseamnă mai mult de 970 de respingeri! După doi ani întregi de respingeri, a avut un grup mic de 37 de oameni în biserică, roadă a întregilor lui eforturi. Însă, mai apoi, s-a întâmplat ceva, ceva aşa de minunat, încât după şapte ani, mai mult de 2000 de oameni veneau la biserică! Şi, pe lângă asta, au mai deschis 12 noi biserici în zonă, şi nu s-au oprit aici. După încă 10 ani, 4500 de oameni participau în mod constant. Ce a făcut ca lucrurile să ia această întorsătură?

În loc să îi tragă pe oameni în biserică, pastorul Steve şi micul său grup de credincioşi au început să caute modalităţi de a arăta dragostea lor pentru oameni. Au făcut acest lucru găsind nevoi în comunitate şi căutând modalităţi creative pentru a împlini aceste nevoi. Ei au spălat parbrizele de la maşinile care treceau, au spălat toaletele de la diverse magazine, au servit pe trecători băuturi reci în zile calde şi calde în zile reci. Şi totul era gratuit, fără alte obligaţii. Când oamenii au întrebat de ce făceau ei aşa ceva, ei răspundeau: „Vrem doar să arătăm dragostea lui Dumnezeu într-un mod practic” şi le lăsau o carte de vizită cu numele şi adresa bisericii.

Oamenii nu puteau să creadă acest lucru. Unii începeau să plângă. Unii începeau să pună întrebări şi să îşi deschidă inimile. Unii cereau acestor oameni să se roage pentru ei. Vedeţi, oamenii aşteptau  ca creştinii să le predice şi să le ceară bani. În schimb, aceşti creştini îi prindeau în offside cu dragoste, zăpăcindu-i cu bunătate. Pentru majoritatea oamenilor, nu era nici un răspuns imediat la aşa ceva. Însă, de-a lungul timpului oamenii au început să vorbească despre biserica care arăta dragostea lui Dumnezeu prin slujire.

Pastorul Steve şi turma sa nu îi slujesc pe oameni doar ca să îi bage în biserica lor. Ei slujesc pentru că Stăpânul lor a slujit. Însă, ca şi rezultat, în doar un singur an, 5000 de oameni au vizitat biserica lor, 60% din care erau oameni care nu mergeau la nici o biserică. Cred că zicala scrisă pe intrarea lor explică foarte bine „secretul” lor:

 

„Lucruri mici făcute cu dragoste mare vor schimba lumea.”

 

(sursă: Conspiracy of Kindness, by Steve Sjogren, Vine Books, 1993

 

DISCUŢIE:

  1. Deci, ce anume a schimbat biserica pastorului Sjorgen de la o situaţie descurajantă la o lucrare de mare impact? (Au început să arate dragoste comunităţii, prin acte de bunătate.)
  2. De ce credeţi că este aşa de important să găsim modalităţi creative pentru a arăta dragoste oamenilor?  (Dă la o parte barierele puse de oameni şi îi vei face să se simtă suficient de confortabil pentru a îşi deschide inimile în faţa noastră.)
  3. Cum văd majoritatea celor care nu merg la biserică creştinismul? Dacă ei îşi iau ideea despre biserică, predicatori şi creştini din mass-media, care ar fi ideea lor pentru fiecare din acestea? (Suntem o grămadă de înguşti care suntem foarte stricţi, intoleranţi cu oamenii care nu cred ca şi noi, ne plac genuri ciudate de muzică, urmăm pastori care sunt doar în căutare de bani, ipocriţi. Construim clădiri impunătoare şi monumente pentru egoismul nostru, când ar trebui să cheltuim banii pentru a îi ajuta pe cei în nevoie.)

 

 

ACTIVITATE: Aranjaţi scaunele în cerc, iar eu voi striga numele unui tânăr, care va trebui să îşi aducă scaunul în centru. (Asigură-te că chemi pe cineva care nu va fi stânjenit, şi care este suficient de cunoscut de ceilalţi din grup.) Acum, ceilalţi, vă rog să împărtăşiţi cu voce tare ceva ce vă place la persoana aceasta. (Fă lucrul acesta pentru câteva minute şi apoi alege o altă persoană.)

 

Mesaj spiritual:

 

Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.„ (Ioan 13:35)

Temă:

Căutaţi să găsiţi o modalitate prin care aţi putea arăta dragostea voastră celor din jurul vostru pentru o perioadă de cel puţin o săptămână.

 

Secretul 6

 

Dacă eşti dezamăgit că nu mai este încă o lecţie ai rămas repetent. Acum ar trebui să fii la lucru. Aşa că ia-o de la capăt cu studiul, poate vei găsi motivaţiile să lucrezi.

 

No tags for this post.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *