De vorba cu anul vechi…
30 decembrie 2015
Ani de robie
30 decembrie 2015

Inceput de An nou

Bate la portile sufletului
un inceput de An nou
si nu stiu daca trebuie sa fiu multumt
sau sa fiu trist…

Privesc urmele pasilor Tai
conducandu-mi viata
si biruintele traite impreuna,
in zilele cand la dreapta mea
a fost Cuvantul Tau si povata…

Lacrimile recunostintei,
mai limpezi ca apa de munte curata,
imi umezesc fata
si ma intreb
ce este omul de il saturi
cu asa belsug de daruri
mereu proaspete si frumoase…

Privesc urmele pasilor mei
cand Tu nu ai mai fost la dreapta
si ma ingrozesc,
mi se ingalbeneste fata,
plang de durere ca pasarea calatoare
ce nu-si mai gaseste casa…

Doamne,
cum am putut in groaznica ratacire
sa nu-ti vad chipul,
sa nu –Ti deslusesc glasul?
Stau inaintea iubirii Tale
si nu stiu ce sa mai spun,
nu stiu ce sa mai fac,
incotro sa apuc…

Imi masor in lumina Cuvantului
viata…
Privesc o fateta alba,curata,
dar si o alta patata,
incruntata,deformata…

Acum, la inceput de timp,
as vrea sa scap de barnele
ce mi-au intunecat privirea
si am ramas atat de departe de Isus,
cautand zadarnic in intunericul pamantului,
lumina…

Doamne,
daca vrei sa merg
si anul acesta cu Tine,
spala-mi Tu ochii sa zareasca Lumina,
deschide-mi mai larg inima
sa primeasca mai usor Iubirea,
apoi elibereaza-mi din robia neascultarii
gandirea
si prinde-mi Tu strans mana
pana vom trai clipa
cand vom pleca impreuna
spre lumea de dincolo,
cu mult mai frumoasa
si mai buna…

Gabriel Neagu
26 12 09

No tags for this post.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *