In disperarea mea am strigat catre Tine,
parea ca raspunsul Tau nu mai vine…
doream eliberare,iertare….
priveam spre cer,
cautam
indurare,alinare…
E greu
Sa sti ca in jur vezi doar
Nepasare.La orice pas
In orice loc sa existe doar o
Carare?
In disperarea mea am strigat catre Tine,
doream un raspuns ,
la framantarile care nu stiu ,
oare
imi provaca rau? Sau bine…
Cu fiecare zi ce trecea simteam tot mai grea
Povara.Nu reuseam sa-nteleg,
pentru ce atata suferinta?
Pentru ce atata neputiinta…
Lumea
In care am inceput sa ma-ncred
Cu ale ei provocari,placeri
mi-a promis ca voi avea libertate
daca voi asculta de ea ,
Dar curios ,nu in toate
Ea nu tot imi cerea.
Si-acum cand ,
In disperarea mea am strigat catre Tine
Imi spui bland :’ preda-te Mie,
“alege ASTAZI cui vrei sa slujesti!”
si asta pentru ca sa-ti fie tie bine.’
E noapte,
totul e atat de intunecat…
nici luna nu mai e ca inainte
de ce ,de ce atatea suferinte?!
Si tot asa,
in ceas tarziu de noapte
lupa lungi si grele framantari
Privesc din nou pe cer ,
privesc la Tine
Dar
Ce sa vezi?
Nu pot sa cred ,eu ma privesc pe mine?! ,
Si parca suspinarea mea-mi
se-ndreapta catre mine,
cumva
Ca n-are loc la Tine?!
De ce ,de ce ,
de ce nu pot sa inteleg aceasta stare,
Iti cer prea mult ?
Eu vreau IERTARE!
…………………………………………….
Negrul ma inconjura tot mai profund,
Lumina stelelor
Parca nu mai exista pentru mine
Si-acum ,
ca pentru o ultima rugaminte
In stramtorearea mea am strigat catre Tine.
Trecuse mult,
chiar si de a treia straja
imi slabise toate puterile…
si-atunci am intrebat :
“Strajerule ! cat mai este din noapte?”
Puteam spera acum
ca am primit raspuns:
“vine dimineata,dar inca este tot noapte”
Si atunci am inteles mesajul
Lumina stelelor a inceput sa bata
Vedea mai clar,
acum vedeam
ce pana acum nu reuseam sa inteleg…
Cum ce vedeam?
In stramtorarea mea am strigat catre Tine,
Asta vedeam
Ca El si-a dat viata pentru mine.