ÎNGERUL IUBIRII

Mi-e tare dor de îngerul iubirii…
L-am întristat profund prin vorba mea
Când, alpinist, pe dealurile firii
I-am zis să plece grabnic, unde-o vrea…

Mi se părea că e mult mai usor
Să fiu independent, de capul meu…
Credeam că pot, ca îngerul, să zbor
Fără suportul dat de Dumnezeu.

Credeam că mă descurc fără probleme
În căutarea mea spre fericire,
În alergarea grea printre dileme,
În disperarea mea după iubire.

N-a fost asa… Singurătatea vastă
M-a prins sub vraja ei ca în capcană
Si m-am văzut, lovit de rău, în coastă
Străfulgerat de-o sabie vicleană.

Stau astăzi trist, cuprins de remuScare
Si-astept tăcut sub talpa mistuirii…
Cu ochi în lacrimi cer spăsit iertare…
Mi-e tare dor de îngerul iubirii…