Trece ISUS
22 noiembrie 2015
Daniel
23 noiembrie 2015

Zacheu

Zacheu – un om micuţ – cum era el de statură,
S-a urcat degrabă-n dud fără multă, tevatură!
El să-L vadă pe Isus însoţit de-aşa mulţime,
Cum stătea aşa pitit printre ramuri la-nălţime.</p>
Nu i-a fost nici pic de jenă să se urce în copac,
Făr-a fi să urmărească tuturor a fi pe plac.
El ştia că este bine şi s-a căţărat convins,
Ca să vadă bine Solul ce din cer a fost trimis.

De acolo printre frunze el privise pe Isus,
Ca să ia din hrana vie ce-o aduse El de sus.
Era gol în conştiinţă şi-nsetat de mântuire,
Căci vedea-n cerescul Glas o măreaţă izbăvire.

Apăsat de tot trecutl ce-l lovea în conştiinţă,
A găsit atunci în Domnul un remediu prin căinţă.
Şi cum sta el în copac cu privirea sa-ndrăzneaţă,
I-a cerut ca să coboare, Cel ce dă la toate viaţă.

*

Când un om din neştiinţă se ridică ca să-L vadă,
Invăţatul dintre stele vrea la cruce jos să-I cadă!
Omului cel vechi,edenic, El îi cere-ntâi să moară,
Ca apoi să poată creşte pentru cer a doua oară.

Când un om, ce este sincer, se ridică ca Zacheu,
E-ndrăgit, nu de mulţime, ci de Insuşi, Dumnezeu!
Lui acum îi toarnă chipul, îl ciopleşte şi-l transformă,
Până poate ca să-l facă un creştin de bună formă.

E luat şi îngrijit şi frumos ţinut deoparte,
Până-n jur el va putea ca să dea a patra, parte.
Lui nici Domnul nu-i oferă sau să-i ia ceva din silă,
Şi aşa-l trasformă Duhul ca să dea din tot, cu milă.
Amin

 

No tags for this post.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *