Interviul secret
11 octombrie 2015
Intrebari devotionale
11 octombrie 2015

Întotdeauna fericit

intotdeauna fericit.doc
intotdeauna fericit.doc
intotdeauna-fericit.doc
41.5 KiB
69 Downloads
Details

Întotdeauna fericit

Scop: Fericirea pare că este foarte greu de atins. Interesant, Biblia are foarte puţine de spus în mod direct despre fericire. Totuşi, majoritatea oamenilor îşi petrec vieţile încercând să o găsească. Când încercăm să definim fericirea, de obicei înşirăm lucruri care ne fac fericiţi – bani, sex, muncă, prieteni şi tinereţe. Foloseşte această lecţie pentru a examina ceea ce spune cultura despre fericire şi ceea ce are Dumnezeu de spus despre ea.

Introducere: Împarte ziare şi reviste şi pune-i pe tineri să caute cât de multe exemple de fericire pot să găsească în trei minute. Cere-le să împărtăşească cu toţi răspunsurile găsite.

Unu: Pune-i pe tineri să deseneze pe o bucată de hârtie o “faţă zâmbitoare” care să descrie cât de fericiţi sunt ei acum. Dă-le tinerilor o oportunitate de a împărtăşi sentimentele lor şi de a căuta să le explice. Întreabă-i de câte ori contrafac ei fericirea.

Doi: Afişează următoarele lucruri în aşa fel încât tinerii să le vadă: un scop în viaţă, slujirea celor din jur, lucruri materiale, o viaţă de familie pozitivă, un prieten / prietenă, prieteni minunaţi, mântuire, o slujbă minunată, note bune la şcoală, sex, popularitate, tinereţea, să arăţi bine, haine noi, sănătate, a fi iubit, petrecerea unui timp singur cu Dumnezeu. Pune-i pe tineri să aleagă care din acestea cred ei că sunt primele trei caracteristici de descriere a fericirii, în ordinea preferinţei. Arată-le faptul că acele lucruri care  fac viaţa să merite să fie trăită sunt cele care aduc fericirea. Dacă cineva caută fericirea, nu o va găsi niciodată. Fericirea nu este un scop. Este un produs al unei vieţi de slujire a lui Dumnezeu.

Trei: Discutaţi următoarele afirmaţii şi pune-i pe tineri să spună dacă sunt de acord sau nu cu ele, dând în acelaşi timp şi motivele pentru care ei cred astfel.

  1. Fericirea este un scop important în viaţă.
  2. Fericirea este o stare.
  3. Cu cât cineva are mai mulţi bani, cu atât este mai fericit.
  4. Căutarea fericirii duce la egoism.
  5. Nu toată lumea poate fi fericită.
  6. Părinţii sunt responsabili de fericirea sau de nefericirea copiilor lor.

Patru: Pune-i pe tineri să se evalueze pe o scară de la 1 la 10 în legătură cu următoarele întrebări:

Niciodată (1), jumătate din timp (4,5), tot timpul (10).

  1. Cât de des te simţi trist?
  2. Cât de des te simţi singur?
  3. Cât de des simţi că îţi este frică?
  4. Cât de des te simţi stresat?
  5. Cât de des simţi că eşti departe de Dumnezeu?
  6. Cât de des te simţi într-o stare depresivă?

Fă-ţi o imagine de ansamblu întrebându-i pe tineri dacă ei văd o corelaţie sau o relaţie între aceste întrebări. De exemplu, dacă oamenii care se simt trişti se simt şi departe de Dumnezeu.

Cinci: Discutaţi următoarea afirmaţie: Mă simt satisfăcut de direcţia în care merge viaţa mea. Întreabă-i dacă cred că direcţia în care merge viaţa lor este bună, sau trebuie să se schimbe? Dacă trebuie să se schimbe, sunt ei oare dispuşi să facă schimbările care sunt necesare?

Şase: Citiţi Matei 5: 1-12 şi discutaţi de ce oamenii pe care îi descrie Hristos sunt fericiţi. Studiaţi cu atenţie lista  de oameni fericiţi pe care îi descrie Hristos. Are această listă ceva în comun cu ceea ce noi numim în mod normal fericire? Se pare că Hristos descrie fericirea ca pe ceva total străin de majoritatea dintre noi. De ce este Împărăţia lui Dumnezeu diferită de lume?

Concluzie: Arată faptul că oamenii descriu în mod obişnuit fericirea uitându-se în jur sau la circumstanţe. Biblia spune însă că fericirea este o atitudine. Când Pavel scrie filipenilor, el le spune că a învăţat să fie mulţumit în bogăţie şi în sărăcie. El putea să le facă pe amândouă prin puterea dată de Hristos (Filipeni 4:13). Pavel a învăţat să se ridice deasupra circumstanţelor pentru că ştia că acestea nu puteau să-i aducă fericire. Cercetările arată că oamenii bogaţi nu sunt cu nimic mai fericiţi decât oamenii obişnuiţi. Lucrurile şi circumstanţele nu pot să aducă fericirea. Totuşi, noi continuăm să acumulăm lucruri şi să ne îmbunătăţim circumstanţele, pentru a fi fericiţi. Ceea ce a ajuns Pavel să înţeleagă este de asemenea un lucru pe care îl putem învăţa şi noi. Fericirea înseamnă cum anume ne vedem circumstanţele, nu circumstanţele în sine. Pavel a învăţat că trăirea sub puterea lui Hristos i-a asigurat tot ce avea nevoie pentru a fi fericit. El a încetat să mai caute în afară şi s-a întors spre Dumnezeu. Biblia numeşte acest lucru bucurie.

Bonus: Cere-le tinerilor să facă un sondaj la ei în şcoală. Dă fiecărui tânăr cinci cartoane cu afirmaţia “pentru mine fericirea înseamnă….”. În timpul săptămânii următoare, tinerii trebuie să pună pe cinci oameni de vârste diferite să completeze afirmaţia. Fiecare persoană trebuie să scrie vârsta, sexul şi religia pe cartonul respectiv. Cere-le să aducă cu ei cartoanele la următoarea întâlnire. După ce cartoanele sunt citite înaintea grupului, discutaţi despre modalităţile diferite în care oamenii văd fericirea.

No tags for this post.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *