Eşti mulţumit cu viaţa pe care o ai?
De ce o fată de 15 ani ar investi o săptămână din vacanţa ei de vară pentru a îngriji un băiat ce suferă de autism – şi ar mai şi plăti pentru acest privilegiu? (Acest gând mi-a trecut prin minte atunci când am vizitat împreună cu familia tabăra Barnaba, un loc ce oferă facilităţi pentru copiii cu nevoi speciale, din Purdy, Missouri. Fiica mea, Megan, împreună cu alţi adolescenţi din tabăra Barnaba, şi-au dedicat o săptămână pentru a îngriji şi a arăta dragoste copiilor cu nevoi speciale.)
Aceşti adolescenţi plătesc o taxă, mai mică decât cele care se plătesc pentru o tabără obişnuită, în schimbul slujirii altora. (Când am întrebat-o pe fiica mea de ce dorea să facă această muncă – şi să plătească pentru acest privilegiu – mi-a răspuns: “Pentru ca să pot merge într-o tabără extraordinară şi să lucrez cu cei mai teribili copii”.)
Iniţial Megan ar fi trebuit să lucreze la bucătărie, dar cred că Dumnezeu a organizat acea săptămână şi i-a oferit o oportunitate minunată pentru a sluji unui copil cu nevoi speciale. Acest lucru s-a transformat într-o experienţă de neuitat, unică în viaţă, care a bucurat-o enorm. Imaginaţi-vă să plătiţi pentru privilegiul de a sluji o persoană dezavantajată – şi să iubiţi fiecare minut al acestei experienţe.
Să comparăm această situaţie cu cea a unui adult, bărbat sau femeie, care lucrează. Conform sondajelor, mai mult de jumătate dintre adulţi nu sunt mulţumiţi de locul lor de muncă. Ei îşi privesc slujbele ca pe ’’un rău necesar’’ şi lucrează doar cu scopul de a câştiga suficienţi bani pentru a-şi menţine standardul de viaţă ales. Aceşti oameni urăsc momentul când ceasul arată că trebuie să plece la lucru şi abia aşteaptă ca ceasul să le spună că în sfârşit, pot pleca acasă.
Care credeţi că este deosebirea între cei care se bucură cu adevărat de munca lor şi cei care îşi urăsc munca? (Cred că unul dintre răspunsuri are de-a face cu implicarea lui Dumnezeu în vocaţia şi direcţia vieţii noastre.)
Dacă faci ceea ce Dumnezeu te-a chemat să faci, echipându-te cu talente şi daruri spirituale, vei experimenta mai multă bucurie decât durere în munca ta. Regele Solomon, în Eclesiastul 5:19-20, a spus:
“Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele, şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu. Căci nu se mai gândeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.”
Cu secole mai târziu, scriindu-le urmaşilor lui Isus Hristos care locuiau în oraşul antic numit Colose, apostolul Pavel a afirmat că satisfacţia şi împlinirea în muncă depind foarte mult de focalizarea fiecăruia: “ Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.” (Coloseni 3:23-24).
Găseşti mulţumire, ai bucurie în inimă, pe măsură ce îţi duci la îndeplinire responsabilităţile? Dacă este aşa, eşti un om binecuvântat – şi probabil că faci parte dintr-o minoritate privilegiată. Când oamenii se bucură de ceea ce fac, de multe ori ei vor excela în munca lor, deoarece lucrează cu entuziasm. Dacă nu te bucuri de munca ta, poate că ar fi un lucru înţelept să te opreşti şi să evaluezi ceea ce faci. Întreabă-L pe Dumnezeu dacă urmezi vocaţia şi direcţia pe care El le-a pregătit pentru viaţa ta.
Şi dacă munca pe care o ai te face nefericit, ce ar fi să te implici în proiecte de misiune care ar da sens vieţii tale?
Grupuri de discuţie