David

Adevărul doare mai puţin decât minciuna

2 Samuel 11-12

Psalmul 51:1-12 

Scop

Noi ne ascundem adevărata noastră faţă în spatele unor minciuni. Nu contează dacă această minciună este ceva spus cu voce tare sau pur şi simplu ceva ce noi decidem să ţinem în secret. Oricum, minciuna ne împiedică să trăim în adevăr. Şi totuşi, doar în adevăr putem găsi eliberare.

David a fost un om evlavios, care a fost prins într-un păcat săvârşit în secret. Cu ajutorul profetului Natan, el a învăţat că singura cale de a se elibera de minciună era aceea de a îşi mărturisi păcatul. Povestea lui David ne ajută să înţelegem că vindecarea vine prin mărturisire – şi doar adevărul ne poate face liberi.

Introducere – ghici cine spune adevărul

Opţiunea 1 – Cere la trei tineri să aducă un obiect interesant de la ei de acasă. Poate fi orice, însă neapărat ceva ciudat şi curios. Cere apoi celor trei să stea în faţa grupului. Arată apoi primul lucru. Toţi trei trebuie să spună că le aparţine lor, ce anume este şi cum au intrat în posesia lui. Poţi să laşi grupul să le pună câteva întrebări. Apoi, grupul trebuie să decidă cui anume îi aparţine obiectul respectiv.

Opţiunea 2 – O idee similară. Trei tineri sunt aleşi. Unul dintre tineri trebuie să fie unul care a făcut ceva unic şi foarte captivant, însă nu un lucru pe care să îl cunoască toţi tinerii. Toţi cei trei tineri vor spune că ei au făcut acel lucru, folosind aceeaşi afirmaţie pregătită dinainte de tine (de exemplu: “am parcurs Dunărea cu barca pneumatică în cinci zile”, etc). Grupul de tineri poate să pună întrebări pentru a vedea cine anume dintre cei trei a făcut acel lucru măreţ. Apoi, grupul  va vota cine anume spune adevărul.

Treci la partea de studiu biblic spunând ceva de genul:

“Uneori este dificil să spui care este adevărul. Tocmai a trebuit să alegem care dintre cei trei a fost cel mai convingător. Însă trei tineri din sală au ştiut întotdeauna adevărul. În timp cei ei răspundeau la întrebări, ei ştiau că spun sau nu adevărul.

Uneori e dificil să spui adevărul – de obicei pentru că ne e teamă sau ruşine. Problema este că minciunile noastre nu rezolvă şi nici nu îndepărtează problema. Ele fac de obicei ca problema să se agraveze.

David a aflat aceste lucruri atunci când a încercat să îşi ascundă păcatul. El a crezut că dacă nimeni nu va afla, pur şi simplu nu se va întâmpla nimic. Însă lucrurile nu au stat aşa. Uitându-ne la povestea lui, căutaţi să vă gândiţi la minciunile pe care voi le-aţi spus (sau la informaţiile pe care le-aţi ascuns). Au făcut minciunile situaţia voastră mai bună, sau mai rea?”

Lecţie biblică – sex, minciuni şi pocăinţă

David a făcut multe lucruri care au arătat cât de evlavios şi de curajos era. Însă nici o acţiune nu l-a învăţat mai multe lucruri decât păcatul pe care el l-a săvârşit cu Batşeba. Această lecţie se concentrează asupra circumstanţelor care l-au atras pe regele David în adulter şi crimă. Urmăreşte de asemeni drumul urmat de el prin minciună, până la mărturisirea care l-a eliberat în cele din urmă. Iată o schiţă sugerată pentru studiu.

Căderea lui David – 2 Samuel 11:1

Prima greşeală a lui David a fost aceea de a sta acasă atunci când regii ar fi trebuit să se afle pe câmpul de luptă. În loc să lupte în război, el se plictisea foarte tare acasă. Ajungem mult mai uşor să cădem în ispită atunci când suntem în locul greşit la momentul greşit.

Ispita lui David a avut trei etape:

1 – De pe acoperişul său, el a văzut-o pe Batşeba făcând baie.

2 – În loc să plece de acolo, el a trimis pe cineva să se intereseze despre ea.

3 – În loc să onoreze căsnicia lui Batşeba, David a chemat-o să vină la el.

În oricare din aceste momente, David ar fi putut să se oprească, însă el a mers mai departe. Puterea ispitei a crescut de fiecare dată când el a mai cedat un pas dorinţelor sale nestăpânite.

Comparaţi acţiunile lui David din acest pasaj cu cele ale lui Iosif din Geneza 39. David a întârziat, în timp ce Iosif a fugit – aceasta a făcut toată diferenţa.

Acoperirea lui David – 2 Samuel 11:6-13

Când David a aflat că Batşeba era însărcinată, el încercat imediat să acopere acţiunile sale, în loc să îşi mărturisească păcatul. David l-a chemat acasă pe Urie, soţul lui Batşeba, de pe front şi l-a provocat să se culce cu Batşeba. Urie, nedorind ca să se bucure de plăceri în timp ce camarazii săi de arme îşi riscau vieţile, a dormit afară în curte şi a zădărnicit astfel planurile lui David. În noaptea următoare David l-a îmbătat pe Urie şi la împins din nou să se culce cu Batşeba. Urie a petrecut însă o a doua noapte afară. În disperare, David a aranjat ca Urie să fie trimis în prima linie, aşa încât să fie ucis în luptă.

De îndată ce Urie a fost eliminat, David a luat-o pe Batşeba de soţie. El a crezut că totul fusese aranjat, însă Dumnezeu nu putea să fie păcălit.

Eliberarea lui David – 2 Samuel 12:1-14

Nimeni nu poate să îşi imagineze ce simţea David în inima sa, ştiind că e singurul (în afară de Batşeba) care ştia adevărul despre ceea ce el făcuse. Însă Dumnezeu îl iubea prea mult pentru a îl lăsa în această stare. Dumnezeu l-a trimis pe profetul Natan ca să îl confrunte.

Răspunsul pe care David i l-a dat lui Natan cu privire la povestea acestuia arată că înţelegea foarte bine şi ura nedreptatea. Însă, cu privire la judecarea propriei nedreptăţi, ochii îi erau orbiţi de negarea puternică care, de obicei, vine peste inima unui mincinos. Atunci când Natan a spus “tu eşti acela”, el i-a oferit lui David eliberarea de păcatul său, confruntându-l în mod direct.

David a încetat să nege şi a răspuns imediat, recunoscându-şi păcatul şi acceptând consecinţele. Deşi nu a putut să repare durerea şi moartea cauzate de păcatul său, David a primit iertarea de la Dumnezeu – şi a experimentat libertatea care vine din faptul de a trăi în adevăr. Dumnezeu a arătat capacitatea sa extraordinară de a binecuvânta şi de a ierta, dăruindu-le lui David şi lui Batşeba un alt fiu, Solomon, care a fost unul dintre înaintaşii direcţi ai lui Isus.

Discuţie pentru grupurile mici

Formează câteva grupuri mici cu tinerii tăi. Iată câteva întrebări pe marginea cărora ei pot purta o discuţie.

2 Samuel 11:1

1. Era David acolo unde ar fi trebuit să fie? De ce dau sau de ce nu?

2 Samuel 11:2-5

2. Căutaţi, ca şi grup, toate greşelile pe care le-a făcut David.
3. Unde anume în experienţa lui David credeţi voi că i-ar fi fost mai uşor să se oprească şi să evite căderea în ispită?
4. În ce moment credeţi voi că a devenit prea dificil pentru el (sau prea tentant) pentru a se opri?
5. Cu cât David a mers mai departe, cu atât a fost mai dificil pentru el să se oprească. Credeţi că acest lucru este adevărat şi pentru voi atunci când sunteţi ispitiţi? De ce da sau de ce nu?
6. În ce anume situaţii sunteţi ispitiţi? Dacă aţi înfrânt ispita, cum anume aţi făcut-o? Dacă aţi cedat ispitei, cum anume s-a întâmplat?

2 Samuel 11:6-13

7. După ce David a căzut, el a încercat imediat să ascundă păcatul. Aţi încercat voi vreodată să acoperiţi vre-un lucru pe care l-aţi făcut? Ce anume s-a întâmplat? (Vrea cineva să împărtăşească cu noi un astfel de lucru?)

2 Samuel 11:14-17

8. În cele din urmă, David l-a pus pe Urie în prima linie, aşa încât să fie omorât. Cât de responsabil a fost David pentru moartea lui Urie?
9. Cum credeţi că a ajuns David la punctul de a putea să ordone ca un prieten să fie ucis?
10. Credeţi că era malefic în ceea ce a făcut, disperat, sau amândouă atitudinile sunt valabile în ce îl priveşte?
11. În ce fel vă puteţi identifica în sentimentele lui David?

2 Samuel 11:18-27

12. A scăpat David de ceea ce a făcut fără nici o consecinţă? De ce da sau de ce nu

2 Samuel 12:1-7

13. Ce vă spune despre David răspunsul pe care el l-a dat poveştii lui Natan?

2 Samuel 12:7-12

14. Cum credeţi că s-a simţit David când Natan i-a spus adevărul despre ceea ce s-a întâmplat? Cum v-aţi fi simţit voi?
15. Credeţi că a meritat noaptea de pasiune a lui David? De ce da sau de ce nu?

2 Samuel 12:24

16. În cele din urmă, Dumnezeu l-a reabilitat pe David şi chiar l-a binecuvântat cu un alt fiu pe care l-a avut cu Batşeba. Ce vă spune acest lucru despre iertarea lui Dumnezeu?

Şi, în cele din urmă…

17. După ce aţi citit povestea lui David, credeţi că este vre-un lucru pe care Dumnezeu nu îl poate ierta? Ce anume trebuie să facem pentru a experimenta iertarea lui Dumnezeu?

Ridică-te şi mergi – două adevăruri şi o minciună

Joacă acest joc în grupe mici, astfel încât fiecare să aibă o şansă de a participa. Fiecare membru al grupului trebuie să scrie trei afirmaţii despre el – două adevărate şi una falsă. Explică-le faptul că, devreme ce vor primi puncte pentru cât de bine păcălesc restul grupului cu afirmaţiile lor, ei trebuie să spună lucruri neobişnuite pe care le-au făcut, sau locuri în care au fost, sau lucruri care li s-au întâmplat. Oricum, nu le spune cum anume vor fi date punctele. Fiecare lider de grup va nota punctele şi va arăta câştigătorul la sfârşitul jocului. Fiecare jucător trebuie să citească atunci cele trei afirmaţii ale lui. Restul grupului trebuie să voteze care anume dintre acestea trei este o minciună. Apoi, punctele se vor da în felul următor:

• Dacă persoana îi păcăleşte pe toţi, primeşte doar un singur punct.
• Dacă păcăleşte doar câteva persoane, primeşte două puncte.
• Dacă nu păcăleşte pe nimeni, primeşte trei puncte.
• Fiecare care ghiceşte corect care anume este minciună, primeşte cinci puncte.

După ce jocul s-a terminat, explică-le sistemul de punctare şi anunţă câştigătorul. Surpriză! Câştigătorii sunt de fapt cei care au spus şi au descoperit cel mai bine adevărul – nu cei mai buni mincinoşi.

Spune apoi grupului ceva de genul:

“Poate că v-aţi fi aşteptat ca câştigătorii să fie cei mai buni mincinoşi – ceea ce este adesea adevărat în viaţa de zi cu zi. Adeseori, dacă spuneţi adevărul despre un lucru pe care l-aţi făcut, ajungeţi să aveţi necazuri, însă dacă minţiţi, scăpaţi. În realitate, totuşi, cu cât amânaţi mai mult spunerea adevărului, cu atât mai mult necaz aduceţi în vieţile voastre. Aţi fost răsplătiţi în acest joc pentru faptul de a fi mincinoşi slabi pentru că Dumnezeu Însuşi vrea să fim nişte mincinoşi slabi. El vrea să excelăm în a spune adevărul.” 

Aplicaţie

Citiţi Psalmul 51. Instruieşte-i pe tineri să scrie parafrazarea lor proprie a acestui psalm ca şi rugăciune de mărturisire. Dă-le o oportunitate de a împărtăşi parafrazarea lor cu cineva apropiat.

No tags for this post.