OBICEIURI - TRADITII

Paste

Paste
Paste
.DOC
56.0 KiB
46 Downloads
Details

Material de Alina Mihailescu, Slobozia

 

I N V I E R E A

 

PREZENTATORUL: “La sfîrsitul zilei Sabatului,cînd începea så se lumineze

înspre ziua dintîi a såptåmînii,Maria Magdalena si cea-

laltå Marie au venit så vadå mormîntul”.

La fel ca aceste femei,multi oameni cautå rostul existen-

tei lor la un mormînt.Lipsiti de puterea de a crede,vin si

se tînguiesc aici,în cåutarea unui Dumnezeu care pentru

ei nu existå.Ca si femeile,ei nu cred cå Hristos a înviat

precum El însusi a spus,ci vor numai så-i vadå mormîn-

tul,så-L privegheze,så-L plîngå ca si israelitii la Zidul

Plîngerii.Oameni care îl cautå pe Dumnezeu în ritualuri,

în pelerinaje la locurile sfinte si care nu aflå decît un

mormînt lipsit de puterea de viatå.

Printre atîtia altii iatå un om aflat într-o asemenea situatie :

 

OMUL: De ce vå uitati asa la mine?,sînt si eu la fel ca toti ceilalti.Imi våd de

treburile mele,må descurc.In privinta religiei,sint crestin:merg la bise-

ricå de douå ori pe an,de Paste si de Cråciun,si cred cå e suficient.

Oricum,religia nu prea o înteleg.Niciodatå nu am avut timp pentru

asa ceva,am atîtea probleme de rezolvat ,caci viata e atît de asprå…

Ciudat este faptul cå de la un timp,familia må tot provoacå cu tot fe-

lul de întrebåri “filozofice” si cu îndemnuri de a crede în Dumnezeu.

De ce nu m-or låsa în pace ? Am si eu Dumnezeul meu,cred si eu în

ceva,doar nu sînt ateu…Cred cå omul trebuie låsat så hotårascå sin-

gur. Sînt un om cinstit,n-am fåcut niciodatå råu cuiva si nici nu mi-

am neglijat vreodatå familia,ba din contrå mereu m-a preocupat pînå

la obsesie grija zilei de mîine,nevoile familiei,obligatiile de serviciu, si

tot nu sînt multumiti.Cînd vin acaså obosit de la serviciu,în loc så am

putinå liniste må hårtuiesc cu întrebåri,si încå ce întrebåri…Deunåzi,

båietelul cel mic m-a întrebat ce înseamnå Paste ?De unde så stiu eu

ce înseamnå? Era så-l iau la goanå cînd mi-am amintit cå si eu la vir-

sta lui i-am pus aceeasi întrebare tatei.Ce-am mai plîns cînd m-a re-

pezit.Tata era un om serios,n-avea timp de copilårii.Totusi…

“Dragul meu,i-am spus båietelului meu,Pastele este o zi de sårbåtoa-

re”.”Si ce se sårbåtoreste?”,m-a întrebat insistent .    Intr-adevår,oare ce se sårbåtoreste ?

 

PREZENTATOR: “Si iatå cå s-a fåcut un mare cutremur de påmînt,cåci un

înger al Domnului s-a pogorît din cer,a venit si a pråvålit

piatra de la usa mormîntului si a sezut pe ea.

Infåtisarea lui era ca fulgerul si îmbråcåmintea lui albå ca

zapada.Stråjerii au tremurat de frica lui si au råmas ca nis-

te morti.Dar îngerul a luat cuvîntul si a zis femeilor:”Nu vå

temeti;cåci stiu cå voi cåutati pe Isus,care a fost råstignit.

Nu este aici;a înviat,dupå cum zisese.Veniti de vedeti locul

unde zåcea Domnul.”

In viata noastrå,Dumnezeu se descoperå atunci cînd îi permitem.Des-

coperirea Sa ne lumineazå si ne då sperantå,încredere si cunoastere

a celui care a murit pentru påcatele noastre si a înviat pentru mîntui-

rea noastrå.

 

OMUL: “Tata,tata,hai citeste-mi,uite ti-am adus Biblia.Mama spune cå scrie

despre Paste în Vechiul Testament!”

Of! chiar nu pot så am putinå liniste în casa mea?! Am apucat nervos

carte din mînuta copilului si am vrut så o arunc cît colo,cînd ceva din

privirea lui må opri.Nu stiu,era ca o lumina curatå,ceva nemaivåzut.Si

adîncindu-mi privirile mînioase în lumina aceea,am simtit deodatå cå

må cuprinde o liniste deplinå.Am luat cartea si am deschis-o.Si cartea       s-a deschis chiar la Exod,capitolul 12.Curios ,am început så-i citesc:

“Asezarea Pastelor”,deci Dumnezeu a nascocit acest Paste!,si ce in-

teresant mod de a pedepsi neascultarea lui Faraon! Am citit tot cu             mare    atentie.Uitasem de fiul meu.Descopeream un cu totul alt      Dumnezeu decît stiam eu.Un Dumnezeu care se implica in cele mai             mårunte treburi ale omului.Si eu care credeam pînå atunci cå noi cu           ale noastre si Domnul cu ale Lui…

Uite cå si evreii tåiau miei si,ce ciudat,ungeau cu sîgele mielului usile

caselor lor.Dar unde scrie de ouåle vopsite,de cozonacii împletiti si

de toatå veselia pe care am pomenit-o mereu la noi de Pasti?Ce vrea

så însemneze acel miel junghiat?

“Dar tåticule,mielul îl reprezintå pe Domnul nostru Isus Hristos!”mi-a

råspuns copilul.

“Asa deci,Isus Hristos.Dar ce legåturå au toate astea cu moartea si

învierea Lui ?Oare mielul acela junghiat preînchipuia jetrfa lui Isus?

Dacå-i asa înseamnå cå Dumnezeu a avut grijå ca toti oamenii så plå-

teascå pentru greselile lor prin aceastå jerfå frumoaså a lui Isus.

Asta mai înseamnå cå Isus a plåtit si pentru mine ?O,nu nu se poate.

Eu niciodata nu m-am gîndit la El,nu m-am interesat de El,de ce s-ar

interesa El de mine?Poate pentru evrei e valabil,dar eu…

Obosit,am dat så închid cartea,cînd foile s-au deschis si privirile mi-

au cåzut pe cuvintele:”Fiindcå atît de mult a iubit Dumnezeu lumea,

încît a dat pe singurul Såu Fiu ca oricine crede în El så nu piarå ci så

aibå viata vesnicå”.Oricine înseamnå si eu ?,Eu,salvat?…

Doamne,Dumnezeule mare,tocmai eu ?De ce atîta iubire?Cu ce så-ti

plåtesc?Iartå,Doamne nestiinta mea,si ajutå neputintei mele!

Ce så fac så te urmez ?

Si Domnul mi-a råspuns :…….

 

POVESTITORUL:”Duceti-vå repede de spuneti ucenicilor Lui cå a înviat din-

tre cei morti.Iatå cå El merge înaintea voastrå în Galileea

acolo Il veti vedea .Iatå cå v-am spus lucrul acesta.”

 

 

OMUL: Sînt salvat de påcat! Mi-am luat în brate copilul si l-am privit ca nici-

odatå.O bucurie de nedescris må cuprinse,parcå pînå atunci fuse-

sem orb,bolnav.

“Tata,ce s-a întîmplat ?”

“Am aflat pe Isus,fiule! Hai så spunem si celorlalti!”

“Ah,tati,ce-o så se mai bucure mama !”

“Fiule,datoritå tie,pentru mine aståzi este o zi de bucurie

Oameni buni,veniti cu totii la Pastele Domnului Isus Hristos!”.

 

I N V I E R E A

 

PREZENTATORUL: “La sfîrsitul zilei Sabatului,cînd începea så se lumineze

înspre ziua dintîi a såptåmînii,Maria Magdalena si cea-

laltå Marie au venit så vadå mormîntul”.

La fel ca aceste femei,multi oameni cautå rostul existen-

tei lor la un mormînt.Lipsiti de puterea de a crede,vin si

se tînguiesc aici,în cåutarea unui Dumnezeu care pentru

ei nu existå.Ca si femeile,ei nu cred cå Hristos a înviat

precum El însusi a spus,ci vor numai så-i vadå mormîn-

tul,så-L privegheze,så-L plîngå ca si israelitii la Zidul

Plîngerii.Oameni care îl cautå pe Dumnezeu în ritualuri,

în pelerinaje la locurile sfinte si care nu aflå decît un

mormînt lipsit de puterea de viatå;sau oameni care,îm-

povårati de responsabilitåtile vietii,uitå så-L mai caute .

Printre atîtia altii iatå un om aflat într-o asemenea situa-

tie :

 

OMUL: De ce vå uitati asa la mine?,sînt si eu la fel ca toti ceilalti.Imi våd de

treburile mele,må descurc.In privinta religiei,sint crestin:merg la bise-

ricå de douå ori pe an,de Paste si de Cråciun,si cred cå e suficient.

Oricum,religia nu prea o înteleg.Niciodatå nu am avut timp pentru

asa ceva,am atîtea probleme de rezolvat ,caci viata e atît de asprå…

Ciudat este faptul cå de la un timp,familia må tot provoacå cu tot fe-

lul de întrebåri “filozofice” si cu îndemnuri de a crede în Dumnezeu.

De ce nu m-or låsa în pace ? Am si eu Dumnezeul meu,cred si eu în

ceva,doar nu sînt ateu…Cred cå omul trebuie låsat så hotårascå sin-

gur. Sînt un om cinstit,n-am fåcut niciodatå råu cuiva si nici nu mi-

am neglijat vreodatå familia,ba din contrå mereu m-a preocupat pînå

la obsesie grija zilei de mîine,nevoile familiei,obligatiile de serviciu, si

tot nu sînt multumiti.Cînd vin acaså obosit de la serviciu,în loc så am

putinå liniste må hårtuiesc cu întrebåri,si încå ce întrebåri…Deunåzi,

båietelul cel mic m-a întrebat :

 

Copilul:-”Tåticule, ce înseamnå Paste ?”

 

Omul:-”De unde så stiu eu ce înseamnå?”

Era så-l iau la goanå cînd mi-am amintit cå si eu la virsta lui i-am pus        aceeasi întrebare tatei.Ce-am mai plîns cînd m-a repezit.Tata era un                 om serios,n-avea timp de copilårii.Totusi…

“Dragul meu,Pastele este o zi de sårbåtoare”.

 

Copilul:-”Si ce se sårbåtoreste?”

 

Omul:-”Intr-adevår,oare ce se sårbåtoreste ?

 

PREZENTATOR: “Si iatå cå s-a fåcut un mare cutremur de påmînt,cåci un

înger al Domnului s-a pogorît din cer,a venit si a pråvålit

piatra de la usa mormîntului si a sezut pe ea.

Infåtisarea lui era ca fulgerul si îmbråcåmintea lui albå ca

zapada.Stråjerii au tremurat de frica lui si au råmas ca nis-

te morti.Dar îngerul a luat cuvîntul si a zis femeilor:”Nu vå

temeti;cåci stiu cå voi cåutati pe Isus,care a fost råstignit.

Nu este aici;a înviat,dupå cum zisese.Veniti de vedeti locul

unde zåcea Domnul.”

In viata noastrå,Dumnezeu se descoperå atunci cînd îi permitem.Des-

coperirea Sa ne lumineazå si ne då sperantå,încredere si cunoastere

a celui care a murit pentru påcatele noastre si a înviat pentru mîntui-

rea noastrå.

 

Copilul:- “Tata,tata,hai citeste-mi,uite ti-am adus Biblia.Mama spune cå  scrie despre Paste în Vechiul Testament!”

 

Omul:-”Of! chiar nu pot så am putinå liniste în casa mea?!”

Am apucat nervos cartea din mînuta copilului si am vrut så o arunc   cît colo,cînd ceva din privirea lui må opri.Nu stiu,era ca o lumina   curatå,ceva nemaivåzut.Si adîncindu-mi privirile mînioase în lumina   aceea,am simtit deodatå cå må cuprinde o liniste deplinå.Am luat cartea si am deschis-o.Si cartea s-a deschis chiar la Exod,capitolul  12.Curios ,am început så-i citesc:

“Asezarea Pastelor”,deci Dumnezeu a întemeiat acest Paste!

Dar ce înseamnå Paste ?;Am citit cu mare atentie totul.Era vorba

despre o perioadå de robie a vechiului popor evreu în Egipt.Dumne-

zeu i-a scos din aceastå robie,trimitînd Ingerul Mortii ca så nimiceas-

cå încåpåtînarea si mîndria lui Faraon.Pentru a-si scåpa viata,oame-

nii trebuiau så înjunghie un miel si cu sîngele lui så-si însemneze

usile caselor.Ingerul Mortii avea så treacå noaptea prin tarå si så pe-

depseascå neascultarea celor care nu procedau cum a spus Domnul.

Deci,Paste înseamnå “a trece pe lîngå”,adicå salvarea omului de la

moarte,salvare oferitå de Dumnezeu.

Dar ce înseamnå acel miel junghiat ?

 

Copilul:-“Dar tåticule,mielul îl reprezintå pe Domnul nostru Isus Hristos!”

 

Omul:-“Asa deci,Isus Hristos.Dar ce legåturå au toate astea cu moartea si

învierea Lui ?Oare mielul acela junghiat preînchipuia jetrfa lui Isus?

Dacå-i asa înseamnå cå Dumnezeu a avut grijå ca toti oamenii så plå-

teascå pentru greselile lor prin aceastå jerfå frumoaså a lui Isus.

Asta mai înseamnå cå Isus a plåtit si pentru mine ?O,nu nu se poate.

Eu niciodata nu m-am gîndit la El,nu m-am interesat de El,de ce s-ar

interesa El de mine?Poate pentru evrei e valabil,dar eu…

Obosit,am dat så închid cartea,cînd foile s-au deschis si privirile mi-

au cåzut pe cuvintele:”Fiindcå atît de mult a iubit Dumnezeu lumea,

încît a dat pe singurul Såu Fiu ca oricine crede în El så nu piarå ci så

aibå viata vesnicå”.Oricine înseamnå si eu ?,Eu,salvat?…

Doamne,Dumnezeule mare,tocmai eu ?De ce atîta iubire?Cu ce så-ti

plåtesc?Iartå,Doamne nestiinta mea,si ajutå neputintei mele!

Ce så fac så te urmez ?

Si Domnul mi-a råspuns :…….

 

POVESTITORUL:”Duceti-vå repede de spuneti ucenicilor Lui cå a înviat din-

tre cei morti.Iatå cå El merge înaintea voastrå în Galileea

acolo Il veti vedea .Iatå cå v-am spus lucrul acesta.”

 

 

OMUL: Sînt salvat de påcat! Mi-am luat în brate copilul si l-am privit ca nici-

odatå.O bucurie de nedescris må cuprinse,parcå pînå atunci fuse-

sem orb,bolnav.

 

Copilul:- “Tata,ce s-a întîmplat ?”

 

Omul:- “Am aflat pe Isus,fiule! Hai så spunem si celorlalti!”

 

Copilul:- “Ah,tati,ce-o så se mai bucure mama !”

 

Omul:-“Fiule,datoritå tie,pentru mine aståzi este o zi de bucurie

Oameni buni,veniti cu totii la Pastele Domnului Isus Hristos!”.

 

…………………………………………………………………………………………………………

 

 

E VREMEA

E vremea så cåutåm pe Isus,

E vremea så-L cåutåm în genunchii,

Cu dragostea noastrå de El

Så fim legati – un singur månunchi.

 

E vremea så-L cunoastem pe Isus

Så-I ascultåm glasul si sfatul,

Cuvîntul Lui så ne umple inima,

Så nu ne însele vreun altul…

 

E vremea så-L cunoastem,så-L iubim,

Så-L strîngem în suflet în fiecare zi

Urechea så-L stie din sute de glasuri

Din sute de voci ce ne-ar putea ispiti!

 

Isus are glasul duios si senin

Si pasul såu linistit si umil

Pe cap poartå sfintenia divinå

Si e încins cu dragoste caldå de copil…

 

E vremea så cunoastem pe Isus

E vremea så tråim ce citim…

Så ne umplem candela cu Spiritul Lui,

E vremea så-L iubim,så-L iubim.

 

 

MI-E DRAG SA CINT

 

Mi-e drag så cînt aceastå înviere

Si marea biruintå-a lui Hristos

Cåci dintr-o lume-ntreagå de mistere

Nimic nu-mi poate fi mai de folos.

 

Mi-e drag s-o våd în noapte pe Maria

Plîngînd de fråmîntare si de dor

Lîngå mormîntul gol al lui Mesia,

Nepretuitul ei Mîntuitor…

 

Cu inima båtînd de bucurie

S-o vezi fugind så fie prima ea

Så spunå vestea tuturor så stie

Cå L-a våzut pe Domnul,El era!…

 

Si-apoi,cutremurîndu-se de gîndul

Cå Domnul a înviat precum a spus

Pe Petru si Ioan mîncînd påmîntul

Så vadå ei dacå-n-nviat Isus…

 

Iar preotii – ca niste prunci în joacå

Ce vor s-ascundå iute ce-au stricat

Au poruncit soldatilor så tacå,

Så nu mai afle nimeni cå-a-nviat…

 

Dar cum så ståvilesti Izvorul vietii

Så curgå pe påmîntul însetat ?!

Invesmîntat în zorii diminetii,

Isus a înviat!… A înviat!…

 

De la påmîntul nostru pîn’la stele

O punte de scåpare s-a fåcut!

Intre Hristos si dorurile mele

Iubirea stie drumul cel mai scurt.

 

Må-nchin de-aceea Doamne cu plåcere

Råmîi cu mine,O,Isus Hristos,

Cåci dintr-o lume-ntreagå de mistere

Nimic nu-mi poate fi mai de folos!…

 

 

MIEL SI LEU

 

In lumea noastrå a venit Isus

Asa precum un miel e blînd,supus…

 

Nåscut în ieslea umilintei reci,

Un simplu om pe lîngå care treci…

 

Si nu L-am cunoscut,cåci n-am våzut

Decît un miel ascultåtor,tåcut…

 

In mijlocul atîtor lupi intrat,

Mielul Isus a fost sacrificat…

 

Dar våd acum cå trebuia-mplinitå

Scriptura care-a fost de mult vestitå…

 

Acel ce ne pårea un miel nevrednic

A fost gåsit de fapt un Leu puternic…

 

Ca så råmîi curat în astå lume

Så fii smerit cînd toti rîvnesc un nume,

 

Så biruiesti tåcînd pînå la moarte,

De esti nedreptåtit,så nu-ti faci parte,

 

Si-n toate så-L iubesti pe Dumnezeu,

Iti trebuie curajul unui leu…

 

O,Miel divin si Leu biruitor

Fii idealul meu,Mîntuitor !

 

 

STRIGAT DE INVIERE

 

Un strigåt de izbîndå stråbate vesnicia

A înviat Hristos,a înviat din morti!

Invie adevårul si pacea,bucuria,

Deschideti-vå inimi,deschideti-vå porti !

 

In lanturile-i,moartea nu poate så doboare

Viata care curge spre-ntreaga omenire!

Si peste întuneric se varså un nou soare,

Si peste setea lumii,o ploaie de iubire!…

 

In urmå så se-ntindå împåråtia vietii

Si dragostea ca lege si apå,si luminå,

Strigati de-acum,cåci iatå ivirea diminetii!

Invie adevårul,se face zi deplinå!

 

Un strigåt de izbîndå så umple vesnicia !

A înviat Hristos! A înviat din morti!

Cu noi e mîntuirea,cu noi e bucuria!

Deschideti-vå inimi,deschideti-vå porti !

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *