1. CASA ZIDITA PE STANCA

 

Am sa va povestesc despre un baietel de 7 anisori , care avea probleme grave cu inima. Trebuia neaparat sa fie operat . Medicul care trebuia sa-l opereze, chirurgul, statea aproape de patul baiatului, iar parintii copilului erau in jurul lui.

„Maine dimineata am sa-ti deschid inima” – i-a spus medicul baiatului.

Baietelul l-a intrerupt spunandu-i:

„ O sa-L gasesti pe Isus acolo.”

Medicul si-a ridicat privirea, surprins, dar si iritat repeta:

„Am sa-ti deschid inima sa vad cat de mult rau s-a produs „

„ Da, dar cand o sa-mi deschizi inima, o sa-l gasesti pe Isus acolo” a insistat baietelul. „Biblia spune ca El locuieste aici. O sa-L gasesti in inima mea.”

Pentru medicul chirurg, aceasta a fost prea mult. A plecat. Statea in cabinetul sau, revazand datele operatiei. Nici o speranta pentru transplant, nici o speranta pentru tratament…Ce urma? Moarte intr-un an.

„De ce?” se intreba cu voce tare. „De ce ai facut asta daca Tu esti Dumnezeu? De ce l-ai adus aici?”

Deodata auzi raspunsul : „L-am adus aici pentru tine!”

Dupa operatie, cand baietelul vru sa stie ce s-a gasit in inima lui, Chirurgul a raspuns fara nici o ezitare: „L-am gasit pe Isus”

 

Ne zidim si noi o casa pe stanca ca acest baietel? Il avem noi pe Isus in inimile noastre? Sa ne gandim la acest lucru inainte de a ne lasa purtati de visele acestei nopti.

 

2. LENESUL

 

Un om mergea impreuna cu fiul sau Radu, pe jos spre satul vecin, avand treburi. Si cum mergeau ei, iata ca au gasit pe drum o potcoava nou nouta. Atunci tatal ii spune copilului:

„- Radule, ia potcoava de jos, poate ca ne va folosi la ceva.”

Copilul, care era cam lenes din fire, raspunse:

„- Nu merita amarata asta de potcoava sa ma obosesc aplecandu-ma dupa ea.” Atunci, tatal, fara sa spuna nimic, se apleca el si lua potcoava de jos. Ajungand in satul vecin, vandu potcoava unui fierar si lua pe ea un leu. Cu acesti bani cumpara cirese, dar nu-i dadu nici una copilului sa manance.

Apoi, dupa ce tatal isi termina treburile, spre amiaza au pornit la drum spre casa. Era cald, soarele dogorea puternic si Radu cel lenes, abia venea in urma tatalui. Ii era tare sete si nici nu avea de unde sa bea apa. La un moment dat, ca din intamplare, tatal scapa pe jos o cireasa. Radu, care venea din urma lui se grabi sa o culeaga din drum si sa o manace. Si asa lasa tatal una cate una ciresele cumparate cu pretul potcoavei, iar Radu se apleca de fiecare data dupa fiecare cireasa si o manca pentru a-si potoli setea. Dupa ce au ajuns acasa, tatal i-a spus:

„- Vezi, dragul meu, daca te-ai fi aplecat o singura data ca sa ridici potcoava din drum, n-ar fi trebuit sa te apleci de atatea ori dupa fiecare cireasa.”

 

Din aceasta povestire invatam ca lenea este un obicei rau, rusinos si pagubitor. Lenesii ajung pana la urma saraci si de rusine in fata tuturor oamenilor. In Sfanta Scriptura, Domnul ne invata sa muncim si spune ca cine nu vrea sa lucreze, acela nu are dreptul nici sa manance.

Sa stiti copii, ca munca este o cinste si o indatorire pentru fiecare. Toti trebuie sa muncim, fiecare dupa varsta, dupa priceperea si puterile lui. Iar copiii au indatorirea sa invete cat mai bine la scoala si sa-si ajute parintii dupa puterile lor. Si invatatura este o munca si cu cat cineva este mai silitor la scoala, cu atat se poate spune despre el ca este mai harnic.

 

Potcoava= piesa de otel care se fixeaza cu cuie pe copitele cailor pentru protejarea copitei

 

3. FIUL RISIPITOR

 

 

Povestea de astazi se petrece inr-un compartiment de tren. Doi barbati , desi stateau impreuna de o bucata de drum inca nu-si vorbisera . Pe fata celui tanar se citea o tristete adanca. Barbatul mai in varsta insa , se satura de atata liniste si incepu sa vorbeasca despre frumusetea peisajului.

„Ce frumosi sunt muntii acestia. Si copacii, ce culoare frumoasa au in bataia soarelui! Si apa aceasta care curge pe la poalele muntelui…’

Si tanarul ii raspunse, ba mai mult, incepu sa-i povesteasca despre viata lui:

„Am plecat de acasa acum cativa ani si nu ma mandresc deloc cu ceea ce am facut in acest timp. Am furat de la oameni cinstiti si pentru aceasta am fost inchis. Astazi am fost eliberat din inchisoare si ma intorc acasa. I-am facut de rusine pe ai mei! O singura data m-au vizitat, iar scrisori mi-au trimis foarte rar. Totusi, sper ca m-au iertat…In ultima scrisoare pe care le-am trimis-o , i-am rugat sa ma asigure de iertarea lor.

Din tren se vede gradina noastra si le-am cerut, ca semn al iertarii, sa puna in marul cel mare o panglica alba. Daca nu ma vor ierta si nu doresc sa ma intorc acasa, atunci sa nu puna nimic acolo.

In curand vine un pod, apoi o bariera, apoi…” si lasa capul in jos tacut.

Barbatul mai in varsta se uita atent la fiecare pom cautand din priviri panglica alba, apoi cu emotie in glas striga: „Iata-l , totul este in ordine, parintii tai te-au iertat!”

Cand tanarul nostru ridica privirea , ochii i se umplura de lacrimi, in mar nu era doar o panglica alba, ci tot marul era plin cu panglici albe.

 

De multe ori ne necajim parintii, dar in dragostea lor cea mare, cu siguranta ne vor acorda iertarea daca le-o vom cere.

 

4.SEMANATORUL

 

Era o noapte posomorata si geroasa. Furibund, vantul se tanguia a viscol. La coltul strazii, un baietel vindea ziare.Infrigurati , oamenii treceau cand si cand , grabiti. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa strige pentru a-si vinde ziarele. A zarit un politist si l-a intrebat:

„Domnule, stiti cumva un loc calduros unde ar putea dormi un copil sarac in noaptea asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.”

Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns:

„Du-te pe strada asta la vale si vei vedea o casa alba mare. Cand vei ajunge acolo , sa bati la usa si sa spui doar : „Ioan 3 cu 16” si te vor lasa sa intri.”

 

Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a uitat la ea si a zis:

„Ioan 3cu 16”

Femeia i-a zis: „Intra fiule”. L-a luat inautru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se:

„Ioan 3cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat”

 

Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat :

„Iti este foame?”

El a raspuns: „Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.”

Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit:

„Ioan 3cu 16? Nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat infometat.”

 

Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit:

„Ioan 3cu 16? Nu inteleg ce inseamna , dar cu siguranta curata un baiat murdar.”

Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie pe care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.

 

Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat intr-un cearşaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea pe intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit:

„Ioan 3cu 16?nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.”

 

Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui de copil:

„Intelegi tu ce inseamna Ioan 3 cu 16?”L-a intrebat ea cu blandete.

 

El a raspuns: „Nu doamna, nu inteleg. Am auzit pentru prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc.”

 

Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Stand acolo, s-a gandit:

„Ioan 3 cu 16?nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.”

 

Stiti voi, trebuie sa marturisesc ca nici eu nu inteleg cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Isus suferind si murind .

 

Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE care L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit.

Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merit a fi traita.

 

5.SAMARITEANUL MILOS

                             CERETI SI VI SE VA DA

 

As vrea sa va impartasesc astazi o povestire, pe care am intitulat-o

„ Cereti si vi se va da”

 

Este vorba despre un baietel ca voi, pe nume Ionut. Parintii lui au hotarat sa se mute intr-o tara straina, in speranta ca vor duce o viata mai usoara. Dar, tatal nu a gasit de lucru multa vreme, iar mama cazu la pat bolnava . Ajunsera intr-o saracie mare.

Micutul Ionut vedea bine ca toate lipsesc din casa si suferea mult, dar ce putea face?

Tot gandindu-se la saracia din casa, ii veni in minte un gand . Isi lua stiloul, o foaie de hartie si scrise urmatoarele randuri:

„ Scumpul meu Isus , Te-am rugat de multe ori, dar ma gandesc ca poate nu m-ai auzit asa de departe. De aceea Iti scriu o scrisoare. Vara asta ne-am mutat departe de casa si de atunci mama a fost tot bolnava. Nu vrei Tu sa-i trimiti ceva care sa o vindece?

Scumpul meu Isus trimite si lui tata ceva de lucru ca sa poata sa ne cumpere haine calde si ceva de mancare! Si, daca vrei, fa-o iute, caci mi-e frig si foame !

Noi stam in strada 135 , la New York.”

Ionut

 

Citi inca o data scrisoarea si scrise pe plic : „Lui Isus din Cer”. Dadu apoi fuga sa o puna la posta el, cu manuta lui.

Femeia functionara, care alegea scrisorile la posta, era o buna crestina, si cazandu-i in mana scrisoarea aceasta ramase mirata de adresa ei. Asa ca o deschise si o citi. Ochii i se umplura de lacrimi si-si zise: „Credinta copilului nu va fi inselata”. Chiar in seara aceea istorisi intamplarea la cativa dintre prietenii sai, care miscati de cele scrise de Ionel ii venira in ajutor , fiecare cu ce putu si-i trimisera o ladita, in care pusesera haine pentru tatal sau, paturi calduroase si merinde de tot felul pentru mama sa , iar pentru copilas o suma de bani .

Aceasta ladita era insotita de o scrisoare a functionarei catre Ionut, prin care ii spunea ca , scrisoarea lui cazuse in mana slujitorilor lui Isus si ca acestia ii trimiteau din partea Stapanului lor , o ladita plina cu bunatati.

Mare le fu bucuria tuturor, cand, desfacand ladita gasira atatea lucruri bune!

Iata cum fu rasplatita credinta lui Ionut!